Moto: "This is for everyone...ahhh...fuck it! Just shut up and read it!"
Ca sa fac povestea mai scurta, mi-am luat teapa! Lumea de acolo, de sus, conducerea sa zicem vrea cu diperare cele 3 luni, iar eu imi doresc foarte mult sa ma vad pe salariu, nu in probe, dar nu prea mai vad sa se intample asta pentru ca nici nu prea mai imi doresc sa ajung acolo din moment ce sunt mereu amanat. Deci...va zic eu: nu va mai faceti ganduri cu promisiunile decat daca sunt in scris sau daca nu vreti sa fiti luati in serios! Altfel...o sa patiti ca mine!
Na, postul asta ar fi trebuit sa fie mai lung, dar minunea asta de blogspot uita tot ce scrii cand dai "back" asa ca s-a pierdut vreo jumatate din el, iar eu nu am chef sa ma repet, din pacate asta se intampla in detrimentul cititorilor. Asta e! Shit happens...every fuckin' day (apparently)!
As fi inceput din nou un post cu mesajul "warning...", dar de data asta ma
multumesc sa va recomand sa recititi moto-ul. Si, ca sa nu uit unde ramasesem, ce sa va zic? Puteti considera asta un post in stransa legatura cu "Life sux...", poate fi chiar partea a doua pe alocuri, dar sa vedem ce iese pana la sfarsit si, daca simt nevoia, o sa ii schimb titlul.
De unde sa incep? Ati simtit vreodata sentimentul ca sunteti cumva trasi pe sfoara, ca sunteti pacaliti sa credeti ceva pentru ca mai tarziu sa aflati ca ati luat o teapa cat voi de mare? Mie mi s-a intamplat in felul urmator (iar asta mi se intampla destul de des, deci nu e un caz singular): mi-am facut sperante ca o sa fiu intr-un final, angajat la firma la care ma chinui deja de vreo luna jumate sa ma "afirm" (a se citi "sa fac ceea ce se asteapta de la mine si poate putin mai mult decat atat").
Va dati seama ca nu mi-am rupt carca cu munca, sincer, nici nu as fi avut motive sa fac asta din moment ce tinta mea e sa ajung angajat, nu sa raman in starea de acum: un amarat de comisonar, agent, mandatar cu contract de colaborare (damn! asta suna ceva de genul cum ziceau Parazitii: "sex oral, felatie, m#!3 cu p#!@ sculata"), in sfarsit, cam asta era scopul. Sa vedem ce am realizat dupa o luna si jumatate cum spuneam: pai, la inceput mi s-a spus ca aceasta perioada de "proba" va fi de 3 luni, tot cam atunci am aflat (mi s-a spus din toate partile si mi s-au dat exemple chiar) ca nu e neaparat sa treaca 3 luni si ca e chiar foarte posibil sa ajung angajat cu salariu si carte de munca, vechime si dari la stat ca orice sclav ce-si vinde sufletul corporatiilor doar-doar o obtine un salariu decent pentru volumul de munca imens pe care il proceseaza, ba chiar ca am sanse sa reusesc toata frumusetea asta de vis in numai O luna. Poate n-am fost destul de clar, deci, reformulez: perioada de care mi s-a spus oficial 3 luni, perioada de care am aflat neoficial = 1 luna!
Ca sa fac povestea mai scurta, mi-am luat teapa! Lumea de acolo, de sus, conducerea sa zicem vrea cu diperare cele 3 luni, iar eu imi doresc foarte mult sa ma vad pe salariu, nu in probe, dar nu prea mai vad sa se intample asta pentru ca nici nu prea mai imi doresc sa ajung acolo din moment ce sunt mereu amanat. Deci...va zic eu: nu va mai faceti ganduri cu promisiunile decat daca sunt in scris sau daca nu vreti sa fiti luati in serios! Altfel...o sa patiti ca mine!
Na, postul asta ar fi trebuit sa fie mai lung, dar minunea asta de blogspot uita tot ce scrii cand dai "back" asa ca s-a pierdut vreo jumatate din el, iar eu nu am chef sa ma repet, din pacate asta se intampla in detrimentul cititorilor. Asta e! Shit happens...every fuckin' day (apparently)!
No comments:
Post a Comment