Oh, no! It's the late night show!

In cuvintele mult prea inteleptului Dalai Lama Cheloo de la Parazitii: 

Fuck rappers using lipstick!
Fuck rappers wearing pink Puma pajamas!
Fuck everything!
Fuck anybody!
Fuck is the word!

Deci, mortii cu mortii, vii cu...mortii ma-sii! Voi de care-mi sunteti? Hai sa aflam, vreti? Ia bagati in vena cate 100 ml de Fuckitol si trageti pe nas la rand urmatoarele videoclipe si vedeti daca mai aveti puls dupa. Ah, recomand a se servi la cald...cu un pahar de whiskas sau 'gnac in mana.

Sa-ncepem cu un "new entry" descoperit, sa moara Jan, daca nu chiar in timp ce ma scremeam cu acest articol:

Se pare ca e o noapte de premiere. Inca una fresh dupa prima auditie, poate un pic manelizata, dar respect pentru Zale ca inca mai poate:

Si-nc-o premiera, nu ca vreau sa le fac reclama astora cu Chillbrothers, dar descopar multe melodii bune in noaptea asta...si inca e devreme, dar bine-i zice: Ne place nebunia, fabricata-n Romania!

Doamne, oare chiar atat de ignorant am putut deveni? De unde au rasarit toti oamenii astia care stiu sa dea rime precum Kalash'-ul?

Ce sa mai zic de asta? O fi profu' de chimie sau Adrien Brody? Nu stiu, dar daca ar fi cantat Pianistul cum da asta rimele, ar fi luat 20 de Oscaruri:

Holy shit!

Alt extraterestru:

Star la "cool hunting", Cheloo's find:

Inca se mai poate:

Asta imi aduce aminte cat de mult imi place underground-ul, iar mai underground decat atat poate doar sub statia de metrou! Si totusi sunt la inaltime...ca doar sunt pe bloc! Nu stiu daca-i freestyle, dar o dau prea bine baietii:

Pe final, de la un "punk for life", doar atat:

RESPECT!

 

Sa ploua, sa ploua, uite, am zis sa ploua,

Nu mi-e frica sa ma ud, uite, am zis sa ploua.

Sa ploua, sa ploua, uite, am zis sa ploua,

Nu mi-e frica sa ma ud, uite, am zis sa ploua.

 

Sa ploua, sa ploua, uite, am zis sa ploua,

Nu mi-e frica sa ma ud, uite, am zis sa ploua.

 

Sa ploua, sa ploua, uite, am zis sa ploua,

Nu mi-e frica sa ma ud, uite, am zis sa ploua...

BCR strikes again!

Inca o reclama de-a dreptul cretina difuzata pana la refuz a fost avortata spontan la ore de maxima audienta de catre banca ce se pricepe cel mai bine sa te faca sa iti smulgi parul din nas cu patentul...folosindu-ti picioarele.

Fara sa mentin suspansul prea mult, va prezint reclama pentru...Creditul Pervers de la BCR:

Iar in loc de incheiere nu pot spune decat atat: din pacate, marketingul romanesc si-a dat obstescul sfarsit...cam pe aici:

Genial!

A innebunit lupul...din nou!

Multi vor crede ca e la misto...dar nu...chiar imi place...deci ia d-acilea fara numar, neamule!

PS: nu, n-am baut nimic...inca!

No name...just play

I think...

Or maybe...

Do you feel the same?

A innebunit lupul

Sincer, era doar o problema de timp, sa recunoastem, dar iata ca inevitabilul s-a produs si uite ca am ajuns sa imi placa o melodie de la...ghiciti? Justin Bieber! Credeti-ma, socul meu e mult mai mare decat al vostru, dar vreau sa raman sincer si cu voi, si cu mine, deci asa stau lucrurile acum.

Incercand sa ma disculp un pic, as putea spune ca era loc de mult mai rau, adica in eventualitatea ca voi ajunge vreodata sa postez vreun videoclip sau melodie de la Rebecca Black ori vreo manea, atunci va rog respectuos sa imi trageti un glont in lobul parietal sau frontal, cum preferati, important e sa ma scutiti de suferinta, pentru ca e clar ca am turbat de tot.

Iar in caz ca nu ati auzit melodia asta pana acum, va rog sa imi spuneti parerea voastra sincera: sufar de boala vacii nebune sau am dreptate?

PS: I still fuckin' hate Justin Bieber!

Late night show...

Bau, ma!

Si cum am luat-o un pic pe ulei, cum m-am luat cu Parazitii. Asa ca o sa fac pe nebunu' si o sa trantesc aici niste videoclipe de pe Iutub, ba chiar poate inaugurez un nou tip de articol, anume "doua vorbe, un videoclip", deci ciuliti bine urechile ca ii trag un mix aici. 

I-auzi cum le zic baietii direct...

Unde...

Toate sunt doar...

Dar aveti grija ca...

Oricum, stiti prea bine ca viata e doar un...

Daca nu ma crezi, atunci...

Iar daca v-am ofensat cu ceva, atunci va dau...

Ca eu oricum...

Si in loc de incheiere ii voi lasa pe baieti sa cante din nou...

Dedicatie

For my sweet love:

Pofta de viata

Nu sunt multe momentele astea in viata si nici nu vin la intervale scurte. Ba, mai mult, aproape de fiecare data vin in momente in care nu te astepti si nici nu au o legatura bine definita cu realitatea inconjuratoare. Deci atunci cand apar, singurul lucru care trebuie sa iti vina in minte este sa sarbatoresti in vreun fel, adica sa te bucuri cu adevarat de senzatie sau sentiment, pentru ca cel mai probabil nu te vei mai intalni cu el prea curand.

De unde a mai venit si asta intrebati? Pai, tocmai asta e: asa cum spusei adineaori, nu trebuie sa aiba un motiv. Poate am dormit bine azi-noapte sau poate ca s-a incrucisat luna cu carul mare la zenit si s-au aliniat cu copacul din fata stalpului portii, dar uite ca in dimineata asta mai-mai ca as canta "Wow, I feel good!", dar cred ca o sa ma limitez la a asculta melodia.

In rest, ce sa zic? Good things come to those who wait. Deci am asteptat, au venit, mai astept, sper sa mai vina. Iar asa cum spunea un bun prieten, trebuie sa ma mai si bucur de realizarile mele, ca nemultumit sunt si am fost destul de tot si de toate. Motive sa nu ne bucuram sunt la tot pasul, deci fac si eu ca Bruce Willis in Ultimul samaritean (desi situatiile sunt sensibil diferite) - parafrazand, bineinteles: "daca ies din asta cum sper, o sa dansez o giga". Si daca va intrebati ce e o giga, o sa apreciez gestul ca atunci cand gasiti raspunsul sa il postati si aici, ca sa imi dau seama ce am de facut.

Si ca sa fie tacamul complet, asta descrie perfect starea mea:

Anywho, cam atat am avut de spus despre asta.

Enjoy life!

Rock Day

Moto: And God said: "Let there be Rock!"

And he saw that it was gooood...

I officially proclaim this day to be the Rock Day. At least on my blog. Hence, I will mercilessly add some videos/links of songs that I listen to bright and early today. So, without further ado, I bring to you:

Short introduction: Linkin Park, meet reader. Reader, meet Linkin Park.

Si ca sa nu aliniez aici toata discografia lor, o sa inchei cu:

Sa nu aveti impresia ca asta e tot rock-ul pe care il "stiu", nu ca as fi eu nu stiu ce rocker inrait, dar mai am piese favorite si de la Disturbed, System of a Down ori Godsmack, numai ca nu astea mi-au venit in minte atunci cand am simtit nevoia sa ma/va rockuiesc un pic.

Puteti considera asta un preambul la ce o sa postez in "playlist-ul" de pe sidebar cand o sa am un pic de timp si chef. Sper sa va placa selectia...

Epilog

Multi dintre voi probabil ca ati auzit-o deja. Si eu am ascultat-o pentru prima oara acum ceva timp. Numai ca din motive neelucidate inca, a cazut in ceata uitarii, cat pe ce sa-si rupa gatul si de atunci nici nu i-am mai dat atentie. Asta pana acum vreo saptamana doua cand mi-a intrat din nou in timpan si nu am putut sa o mai scot nici cu patentul de era sa-i chem pe astia de la SMURD sa o extraga cu "clestele vietii".

Eu consider ca a cam venit vremea sa va mai blagoslovesc cu inca o melodie si de asta m-am decis sa o trantesc si pe asta in categoria Media si sa vad daca are curaj careva sa o ridice de acolo:

Cine stie? Cu putin noroc si cu multa dibacie, poate o sa reusesc sa creez o sectiune cu melodiile care imi gadila timpanele intr-o anumita perioada, special pentru cei care imi impartasesc gusturile si au chef sa asculte ceva in timp ce se tavalesc (sau nu) de ras citind ineptiile si aberatiile pe care le debitez cu viteza...gandului.

Enjoy! (sper)

O stare de spirit...

E bine...n-ai somn...si in timpan bat la usa Cheloo, Freaka si Ombladon...


Eu simt o stare de spirit...

Treaba e...cu verdele meu...

Pentru ca asta ar putea la fel de bine sa fie...

Oricum toate sunt doar...

Si daca nu va place, sa va luati de mana cu Pilif.

How'd you like THEM apples?!

Oh, yeah...that's the stuff! Listen 'till your ears bleed, buoy!

Definitely one of the best songs I've heard. EVER!

If it were me, this is what it'd be playin' at my funeral!

Si eu o iu...

Sa dam Cezarului ce e al Cezarului...prima "vizionare" a fost acum cateva minute aici. Chiar incepusem sa ma indoiesc daca ar trebui sa mai frecventez acest blog...cu toata parerea de rau, dar acum, intram in prelungiri!

Da, te iubesc!

For all of y'all...Enjoy!

In jur...

Incercand sa gasesc niste versuri ale unei melodii mai vechi de la Parazitii, am descoperit ca e chiar un lucru mult mai dificil decat as fi crezut initial. Ba, mai mult, intregul album se pare ca a fost o gaura neagra a discografiei lor, cel putin din punctul de vedere al Gugalului, care cu greu il gaseste. Ce sa mai vorbim de o lista a pieselor ori versurile in sine? Rara avis, va zic eu!

Nu vreau sa mentin suspansul prea mult. Albumul de care vorbesc e unul din primele, mai precis al treilea, iar pentru profani, se numeste "Suta" si a fost ultimul album Parazitii slobozit doar pe caseta, pentru ca urmatorul a intrat cu amandoua picioarele (si ghetele pline de noroi) in era digitala si a marcat momentul primului album hip-hop lansat pe CD la noi in tara. Din nou, pentru necunoscatori, acel album s-a intitulat "Nici o problema", albumul meu preferat si in mod evident un moment de referinta pentru trupa, pentru ca a avut un continut foarte omogen de piese bune si foarte bune.

Ah, sa nu uit...piesa despre care vorbeam este "La Nemtzi" si o cautam pentru ca imi tot sunau in cap primele cuvinte "Salutam, fratii de departe! Alemaine! Alemaine!...", dar as fi vrut mai mult. As fi vrut sa imi amintesc ce urmeaza. Tough luck! Dupa cum ziceam, Gugle nu stie de "Suta", nu vrea sa auda de "La Nemtzi", decat in varianta mp3, iar asta, din pacate, nu e tocmai sfw. In timpul cautarii am dat peste niste forumuri sau pagini unde se vorbea de "piese pierdute" cu referire la piesele de pe acest album. Nu incerc sa gasesc o explicatie. Ar fi foarte anevoios si nu sunt innebunit dupa istorie. Dar e ciudat, cel putin.

Am avut totusi, o tentativa de a reinvia trecutul si am zis ca poate Yahoo! va reusi acolo unde Google a esuat lamentabil. Mare greseala! Nici nu am ajuns pana pe pagina 2 a cautarii ca mi-am dat seama de ce nu am mai incercat sa folosesc functia de motor de cautare a Yahoo-ului. Nu degeaba a ajuns Google nr.1. Si aici nu vreau sa ii fac reclama, nu ca mi-ar fi rusine. Desi cele doua site-uri nu sunt, teoretic, competitoare (Google este motor de cautare, iar Yahoo! este director de cautare - daca vreti, cred puteti folosi Wikipedia pentru a vedea detalii despre aceasta afirmatie), parerea mea e ca baietii de la Yahoo ar trebui sa ramana la ceea ce se pricep mai bine: Messenger si Mail. Din punctul asta de vedere, GTalk si GMail suck big time, pana la punctul in care nu merita sa fie folosite, adica eu nu vad nicio latura buna a celor doua...chestii.

Anywho, sa nu divagam. Plecasem de la o cautare...a unei piese apartinand unei trupe de hip-hop arhicunoscute, o piesa care a sfarsit, insa, prin a fi data uitarii din motive care imi raman destul de neclare. Pacat! Materialele de pana in 2000 sunt cele mai reusite si e interesant sa auzi vocile de adolescenti ale celor doi rapperi. Eu voi continua sa ascult cu placere "Nici o problema" si o sa il recomand tuturor fanilor genului, ca fiind un fel de carte de capatai a hip-hop-ului romanesc. Si cu asta inchei si monologul asta si va las sa ascultati...

Parazitii - La Nemtzi

And yet we live

Sunt foarte multe lucruri care, desi par destinate sa te doboare, nu reusesc sa isi atinga tinta, iar tu iesi "invingator" si cu ceva experienta de viata. Ce-i drept, momentul de "glorie" e unul foarte placut, dar ce conteaza cu adevarat sunt dificultatile si momentele grele pentru ca atunci trebuie sa iti aduni toate puterile pentru a face fata si sa rezisti, adica asa cum spune americanul: "live to fight another day".

Da, chiar asa! De multe ori nici nu trebuie sa faci mare lucru decat sa gasesti puterea interioara de a face urmatorul pas. Si inca unul. Urmat de un altul. Si tot asa. Pentru ca, inevitabil, orice are un sfarsit. Nu numai "all good things", cum zice Nelly Furtado.

Iar cand totul revine la asa-zisa normalitate, incepi sa iesi din stres si sa auzi bazaitul transformatorului electric de langa bloc, masina de spalat care merge si face in continuare rufele "mai albe, mai curate" si multe alte chestii cat se poate de banale care demonstreaza inca o data ca Pamantul nu a stat pe loc cat timp te-ai zbatut tu sa vezi licuriciul de la capatul tunelului.

What else can I say?

Thank God it's Friday!

Tot ce e bun tre sa dispara

Acu descoperii si eu ca "amicii" mei Parazitii au mai produs un album. Unul pe care nici macar nu am apucat sa il "citesc" bine, daramite sa il ascult, dar care ma entuziasmeaza mai ales, poate, pentru ca nu ma asteptam.

Si uite-asa am descoperit ca au si un nou videoclip. Am ciudata senzatie ca l-am mai vazut, totusi, pe undeva, dar uite ca l-am gasit chiar la ei pe site si ca sa va scutesc de cateva clickuri, uite-aici bucata:

Update: nu stiu daca e incompetent cel care a facut codul embed de pe site-ul lor sau daca il interpreteaza aiurea blogspot, dar nu am reusit cu niciun chip sa il fac sa mearga asa ca...traiasca YouTube!

Oh, happy day!

E un cantec ce nu are deloc acelasi sens cu bucuria pe care o simt eu acum. E un cantec religios, probabil gospel care incepe cu "Oh, happy day! Ooohh, happy day! Oooh happy daaaay! Oh, happy day!". Nu stiu de ce ma chinui. Probabil pentru ca sunt sub influenta. Ar fi mai simplu sa linkuiesc, sa inteleaga tot tolomacul.

Nimeni nu isi poate inchipui acum cat de fericita e ziua asta pentru mine! Nu aveti de ce. Nici nu o sa intru in detalii. Sa spunem doar ca in sfarsit a rasarit soarele si pe strada mea. Si, macar o data pot spune ca am obtinut ce mi-am dorit asa de mult in ultima vreme.

I could really use a wish right now...

Acum aproximativ un an (give or take a month) scriam despre cum e sa te simti singur in mijlocul unei multimi de oameni si descoperisem o melodie superba de-a lui Eminem pe care inca o ascult cu mare placere.

Iata ca istoria se repeta, intr-o oarecare masura, si, recent, am gasit un nou "personal favourite" care se potriveste cu ceea ce mi-as dori si eu acum.

Pentru cei pe care i-am facut curiosi, includ melodia aici, sper sa o ascultati pana la refuz...I know I will!

Tu za biici!

Nu ma intrebati, ca nu imi dau seama cum de nu mi-a trecut in cap pana acum sa scriu un articol despre cel mai fain moment din ultimele 7 zile. Pur si simplu nu m-am gandit...adica nu am gandit. Am fost prea preocupat sa injur si sa blestem saptamana ce trecu (nu s-ar mai termina o data, doar-doar urmatoarea o fi mai acatari).

Dar sa nu va plictisesc cu detalii despre cum am ajuns eu sa blestem si sa ma tai (la propriu, dar involuntar), ci mai bine sa va povestesc despre mare....marea cea mare...parte din ocean...poate m-oi invrednici vreodata sa ma iau de mana cu iubita mea si sa il trecem sa vedem cum arata lumea privita de pe malul celalalt.

Cum ziceam, to za biici (atentie! nu "za bici" ca nu am nimic cu vecina)! Nu stiu cati s-ar incumeta sa faca plaja pe la 23 de grade, dar sunt destul de sigur ca numarul celor care ar intra in apa cand are mai putin de 15 grade sunt chiar si mai putini! Eh...eu cred ca as putea spune ca, din punctul asta de vedere, am recidivat.

Se facea ca eram prin clasa a XII-a (ati vazut ca stiu sa scriu si in latina? pizdos, nu?) si, fiindca mai aveam cateva saptamani si incepeam bacul, am participat la asa-numitul banchet (care, apropo, petrecerea in sine nu fu mare sfaraiala, dar e bine ca ne-am distrat in zilele de dinainte si in noaptea ce a urmat) si, ca sa imi sarbatoresc ziua, am facut doua lucruri, poate un pic bizare: m-am barbierit pentru prima oara si am facut o baie in mare, desi era doar sfarsitul lunii mai.

Ei bine, iata ca, acum, la atatia ani distanta, am reusit performanta sa ma ud dupa urechi intr-o apa la fel de "calda", desi, de data asta, nu mai era aceeasi mare. Asta nu schimba cu nimic placerea pe care mi-a provocat-o si de care sunt sigur ca nu ma voi satura vreodata.

Daca voi avea vreodata norocul sa mi se indeplineasca macar un vis, sper sa ajung la un moment-dat, sa locuiesc macar o perioada intr-o casa pe malul marii. O casa gen cum vezi prin filme, cu terasa, geamuri imense care acopera pereti intregi, iar nisipul sa inceapa acolo unde treptele terasei se termina.

Nu cred ca am fost extraordinar de coerent. Spre surprinderea multora, probabil, as vrea sa precizez ca nu am "consumat" inainte sa ma apuc de tastat, nu ca asta ar conta prea mult (am de gand sa recuperez imediat ce apas butonul de publicare), oricum...asa cum spun versurile unei melodii "abia astept sa o fac inca o data". Si, avand in vedere ca este chiar la indemana, poate o sa imi fac un "abonament".

Anywho...ca sa inchei in aceeasi nota nebuna in care am scris articolul asta, o sa atasez doua melodii...as zice eu Oldies but goldies, oricum, se potrivesc ca viezurele in barca si ca frunza in bec. Poate.

Ascultati refrenul...ma unge la inima!

Si cu asta v-am lasat...

E jale la vara, la mare... Ne chinuie marea, pe toti...