Imi plac filmele horror. Recunosc deschis. Nu le ador, nici nu sunt cel mai mare fan al genului, dar le pun alaturi de filmele de actiune, comedii, science fiction sau drame oricand. Partea asta e lamurita. Mergand mai departe o sa va spun si ce NU imi place sa vad in filmele din acest gen, cum ar fi cel mai ieftin truc folosit vreodata pentru a te face sa tresari/suspini/tipi/sari din scaun si sa fugi urland cat te tin bojocii, si anume: dupa o bucata de film in care e liniste sau muzica (mai mult sau mai putin tensionata, mai mult sau mai putin in surdina) se trece brusc la un sunet puternic cu volumul la 400%, insotit de o imagine care se vrea a fi terifianta...
Serios, chiar nu ati putut mai mult? Pai asa ma pot speria si singur programandu-mi radiourile si televizoarele (eventual calculatorul) prin casa sa porneasca la ore diferite din zi si din noapte cu volumul la maxim pana cand o sa se oftice muschiul important (adica inima, nu altceva, perversilor) si o sa isi bage picioarele zicand "drop dead".
La fel de proaste mi se par si filmele care cred ca daca imi arata cum il rupe pe unu' caruta-n doua si i se vad matele, parul meu va intra in erectie totala si o sa imi stea maciuca in cap. Fuck that! In cel mai rau (sau bun, depinde cum priviti) caz o sa fac vreo grimasa sau o sa ma apuc sa molfai chipsuri, cautand paharul de bere ori cola.
Sa nu credeti acum, ca eu sunt vreun pui de Braveheart, inima neinfricata. Nu, nu. Atunci nu ar mai avea rost sa ma uit la astfel de filme, nu? Dar ceea ce vreau eu este suspans. Este actiune bine scrisa, foarte bine jucata si nervi intinsi la maxim incat sa uite plamanul in mine ca trebuie sa respir (nu radeti, aproape ca mi s-a intamplat odata).
M-am saturat de pitipoance goale care fac baie in miez de noapte si se trezesc brusc cu un exces de drujba in abdomen sau le rasare din senin vreo secure in cap. M-am saturat de voci de Darth Vader si criminali care desi nu alearga, intotdeauna te prind, iar atunci cand crezi ca nu te-au prins, se afla deja in spatele tau.
Mi se pare prea stupid sa ma uit la un film in care vad doar sange si diferite parti ale corpului imprastiindu-se pe masini, cladiri si caldaram fara sa imi provoace vreo tresarire (emotionala sau fizica), mai putin in momentele in care se foloseste acel truc de care va spuneam si pe care cu totii il cunoasteti.
Presupun ca e greu, totusi, sa scrii scenarii bune, sa gasesti actori buni si sa ai si un regizor care stie ce face pentru a crea, daca nu o capodopera, atunci macar un blockbuster care sa te faca sa dormi cu lumina aprinsa si cu mana pe vreo icoana (if you believe in that stuff).
In ultima vreme observ ca atat in industria filmului cat si in cea muzicala (internationala) exista un puternic curent de manelizare ce ii trage pe toti la fund. Chiar daca scenariul e bunicel, actorii sunt varza, iar efectele speciale lipsesc cu desavarsire, iar daca actorii sunt megatitrati si bugetul e de-a dreptul ingrozitor de mare, scenariul e scris de un copil retardat in timp ce are o criza de epilepsie (vezi Expandables). La fel si cu muzica. Melodia te incanta si te ridica din scaun, dar versurile sunt aproape inexistente sau spun niste gogomanii ce i-ar face pe cei mai "valabili" manelisti autohtoni niste doctori docenti in literatura. Dar sa nu divagam.
Poate ca, totusi, exista si un lucru bun aici, adica e bine ca reusesti sa apreciezi cu adevarat atunci cand vezi un film de groaza ce te baga in toate boalele de stai cu nitroglicerina sub limba si kitul de resuscitare pe stand by. Oricum ar fi, filmele care s-ar incadra in aceasta categorie din punctul meu de vedere sunt foarte putine. Ma rog, cineva ar putea spune sa vad partea buna a lucrurilor: ca daca ar fi situatia invers si toate filmele de groaza ar fi bune, probabil ca s-ar difuza numai in spitale ca sa fie echipa de interventie gata sa te bage direct la reanimare.
Per total, insa, raman dezamagit si nesatisfacut de calitatea filmelor, iar aici pot sa includ si celelalte genuri care incep sa tinda spre telenovele, din moment ce pot prezice cu acuratete intamplari, descrieri sau chiar replici dupa ce am vazut doar cateva minute dintr-o astfel de "megaproductie". O fi si din cauza ca am vazut "prea multe" filme iar acum am cunostinte pe care un consumator obisnuit de filme nu le are, dar in loc sa incerc sa scuz si sa atrag, in schimb, tot felul de critici ca m-as lauda, mai bine inchei aici, while I'm still behind, cum zicea cineva.
Serios, chiar nu ati putut mai mult? Pai asa ma pot speria si singur programandu-mi radiourile si televizoarele (eventual calculatorul) prin casa sa porneasca la ore diferite din zi si din noapte cu volumul la maxim pana cand o sa se oftice muschiul important (adica inima, nu altceva, perversilor) si o sa isi bage picioarele zicand "drop dead".
La fel de proaste mi se par si filmele care cred ca daca imi arata cum il rupe pe unu' caruta-n doua si i se vad matele, parul meu va intra in erectie totala si o sa imi stea maciuca in cap. Fuck that! In cel mai rau (sau bun, depinde cum priviti) caz o sa fac vreo grimasa sau o sa ma apuc sa molfai chipsuri, cautand paharul de bere ori cola.
Sa nu credeti acum, ca eu sunt vreun pui de Braveheart, inima neinfricata. Nu, nu. Atunci nu ar mai avea rost sa ma uit la astfel de filme, nu? Dar ceea ce vreau eu este suspans. Este actiune bine scrisa, foarte bine jucata si nervi intinsi la maxim incat sa uite plamanul in mine ca trebuie sa respir (nu radeti, aproape ca mi s-a intamplat odata).
M-am saturat de pitipoance goale care fac baie in miez de noapte si se trezesc brusc cu un exces de drujba in abdomen sau le rasare din senin vreo secure in cap. M-am saturat de voci de Darth Vader si criminali care desi nu alearga, intotdeauna te prind, iar atunci cand crezi ca nu te-au prins, se afla deja in spatele tau.
Mi se pare prea stupid sa ma uit la un film in care vad doar sange si diferite parti ale corpului imprastiindu-se pe masini, cladiri si caldaram fara sa imi provoace vreo tresarire (emotionala sau fizica), mai putin in momentele in care se foloseste acel truc de care va spuneam si pe care cu totii il cunoasteti.
Presupun ca e greu, totusi, sa scrii scenarii bune, sa gasesti actori buni si sa ai si un regizor care stie ce face pentru a crea, daca nu o capodopera, atunci macar un blockbuster care sa te faca sa dormi cu lumina aprinsa si cu mana pe vreo icoana (if you believe in that stuff).
In ultima vreme observ ca atat in industria filmului cat si in cea muzicala (internationala) exista un puternic curent de manelizare ce ii trage pe toti la fund. Chiar daca scenariul e bunicel, actorii sunt varza, iar efectele speciale lipsesc cu desavarsire, iar daca actorii sunt megatitrati si bugetul e de-a dreptul ingrozitor de mare, scenariul e scris de un copil retardat in timp ce are o criza de epilepsie (vezi Expandables). La fel si cu muzica. Melodia te incanta si te ridica din scaun, dar versurile sunt aproape inexistente sau spun niste gogomanii ce i-ar face pe cei mai "valabili" manelisti autohtoni niste doctori docenti in literatura. Dar sa nu divagam.
Poate ca, totusi, exista si un lucru bun aici, adica e bine ca reusesti sa apreciezi cu adevarat atunci cand vezi un film de groaza ce te baga in toate boalele de stai cu nitroglicerina sub limba si kitul de resuscitare pe stand by. Oricum ar fi, filmele care s-ar incadra in aceasta categorie din punctul meu de vedere sunt foarte putine. Ma rog, cineva ar putea spune sa vad partea buna a lucrurilor: ca daca ar fi situatia invers si toate filmele de groaza ar fi bune, probabil ca s-ar difuza numai in spitale ca sa fie echipa de interventie gata sa te bage direct la reanimare.
Per total, insa, raman dezamagit si nesatisfacut de calitatea filmelor, iar aici pot sa includ si celelalte genuri care incep sa tinda spre telenovele, din moment ce pot prezice cu acuratete intamplari, descrieri sau chiar replici dupa ce am vazut doar cateva minute dintr-o astfel de "megaproductie". O fi si din cauza ca am vazut "prea multe" filme iar acum am cunostinte pe care un consumator obisnuit de filme nu le are, dar in loc sa incerc sa scuz si sa atrag, in schimb, tot felul de critici ca m-as lauda, mai bine inchei aici, while I'm still behind, cum zicea cineva.
No comments:
Post a Comment