Life is good

In momentul in care am scris titlul mi-am dat seama ca poate fi luat drept reclama, mai mult sau mai putin mascata, dar din moment ce nu sunt post de televiziune, iar cititorii mei nu sunt (sau sper sa nu fie de tip) CNA - a se citi Cenzura Nationala a Audiovizualului - nu am de ce sa imi fac griji. Trecand peste toate astea, nici ca ar putea sa imi pese mai putin daca vreun umflat ruda cu Raluca Filip, face spume la gura ca am folosit moto-ul LG-ului pe post de titlu al articolului meu.

Dar sa nu ne intindem la povesti, ca nu m-am apucat eu asa, dis-da-morning sa scriu pe blog de dragul libertatii de exprimare si a drepturilor garantate de Constitutie, ci...ci...ca sa va zic ca viata inca are surprize, de data asta chiar placute.

Iata ca dupa 6 luni nu chiar roz, s-ar parea ca iese soarele si pe strada mea, la 5:35 AM in dimineata asta, daca tineti sa stiti neaparat. Nu am de ce sa ma plang de ultima mea jumatate de an. Printre cele mai mari realizari pe care le pot bifa pe lista, se numara faptul ca am reusit sa ajung dincolo de granita Romaniei (sper eu, permanent), sunt cu persoana iubita, am cunoscut persoane noi, un nou stil de viata si am cam tot ce mi-as putea dori din punct de vedere material.

Iar acum poate va ganditi ca fac si eu precum in gluma aia cu anuntul: tanar bogat, casa de vacanta plus apartament in centru, 3 masini de lux, nu vreau nimic, doar sa ma laud; dar nu e chiar asa. Presupun ca va mai trece ceva timp (si, probabil vreo 2-3 articole) pana imi voi gasi ritmul si o sa incep sa imi canalizez energia si inspiratia asa cum o faceam inainte, pentru a avea niste postari mai inchegate si care sa bata intr-o anumita directie, iar daca nu, atunci va trebui sa ne impacam cu ideea ca asta e noul meu stil...asa...imprastiat, vorbesc despre tot si despre nimic, dar macar mai deschid si eu gura, ca sa nu tac.

Poate are legatura si cu faptul ca nu mai sunt chiar cel de acum un an. Intamplarile schimba omul, iar revoltatul din mine s-a mai potolit. O schimbare in bine, daca ma intrebati, iar daca nu ma intrebati, atunci de ce mai cititi? E usor sa gasesti subiect de articol atunci cand iti creste tensiunea de 10 ori pe zi, dar cand te ridici deasupra lucrurilor si incerci sa ai o privire de ansamblu, fara nervi si puls marit, atunci, presupun ca ajungi cu adevarat sa scrii despre Adrian's Happy Place!

Si de aici rezulta, zic eu, faptul ca "things will change" si poate, doar poate, in sfarsit voi reusi sa transform bloguletu' asta in ceea ce a fost menit, adica in numele pe care i l-am pus intr-un moment de inspiratie divina...si gandindu-ma la un film de-al lui Adam Sandler - pentru curiosi - la Happy Gilmore, un film care merita vazut, macar ca sa mai evadezi un pic din cliseele pe care le vezi toata ziua la TV in ziua de azi.

In final, va urez tutoror fericire si speranta, speranta ca lucrurile vor fi mai bine, chiar si daca vi se pare ca sunteti "on top of the world".

Peace out!