Women...drivers?!

As vrea sa ma folosesc de dreptul constitutional al libertatii de exprimare si de dreptul irefutabil de a posta ce vrea muschiul meu pe blog la mine ca sa monologhez sau sa dialoghez (daca vrea cineva sa rupa panzele de paianjen de pe sectiunea de comentarii) pe marginea unui subiect ce revine in viata mea cel putin periodic, daca nu chiar deseori: femeile sofer, soferii femei, femeile la volan, volanul femeilor, etc. Deci, va sfatuiesc sa mergeti fuguta sa va pregatiti pop corn-ul (alias floricelele) si sucul/berea/otrava preferata si sa va instalati confortabil in fotoliu, ca urmeaza un post-mamut in care am de gand sa includ nu numai pareri personale, ci si explicatii obiective, stiintifice, iar nu in ultimul rand, exemple elocvente si absolut hilare (ori infricosatoare, in functie de cum priviti problema) ca sa sprijine tot ce perorez eu pe acilea.

In primul rand, un asa-numit "disclaimer": sa nu inteleaga cineva ca sunt total impotriva femeilor la volan sau ca le-as considera fiind inferioare in orice alt domeniu (care nu are legatura cu forta fizica, iar aici ma refer la regula generala, si nu la exceptii). Deci nu ma consider misogin pentru ca nu am o problema cu capacitatile intelectuale sau fizice ale femeilor, dar o sa sustin pana la moarte (si poate putin dincolo) ca din punctul de vedere al sofatului, majoritatea covarsitoare se incadreaza intre doua categorii extreme (fara ca distributia lor sa fie egala intre cele doua) si anume:

1. cele extraordinar de super mega foarte grijulii care te scot din minti in general, dar mai ales atunci cand esti "captiv" in spatele lor si te grabesti

2. cele de teama carora ai prefera sa nu mai iesi din bunker pana nu se inventeaza teleportarea (intre bunkere, bineinteles) pentru ca au un stil de condus absolut haotic, complet inadaptat la aptitudinile lor, la conditiile meteo sau de trafic si aproape intotdeauna cu viteza excesiva.

Acum, trebuie sa recunosc: nici nu am inceput bine sa scriu acest articol si deja ma apuca remuscarile (sau teama?) ca mi-o fac cu mana mea si o sa trebuiasca sa imi iau vesta antiglont si cand merg sa duc gunoiul, dar cineva trebuie sa ia atitudine si sa spuna lucrurilor pe nume, iar daca e sa mor prin lapidare, atunci nu am decat sa il citez pe marele filozof si intelept confucianist, Johnny Bravo: "not the hair! Don't touch the hair!"

Deci cum spunea si profesorul meu de matematica din liceu: "Curaj gaina, ca te tai!". (no pun intended!)

Ca sa termin de expus propriul punct de vedere o sa spun ca nu o data, ci de chiar prea multe ori banuielile mi-au fost confirmate atunci cand am zis: soferul masinii aleia e femeie, si de mult prea putine ori m-am inselat. Ce va spune asta? Ca am eu vreun al saselea simt sau ca, intr-adevar, exista o diferenta intre stilul de condus feminin fata de "normalitate", sa ii spunem?

Poate sunteti curiosi ce le da de gol? Pai...sa vedem:

- faptul ca masinile lor par sa aiba doua viteze (indiferent cate trepte are cutiuta din care iese smecheria aia de care dai atunci cand vrei sa se puna in miscare fierotania): incet de tot si deloc;

- faptul ca franeaza cu 50 metri si semnalizeaza cu 200 de metri sau mai mult inainte de orice intersectie, obstacol sau potential obstacol desi viteza este oricum intre "dead slow" si "ai grija ca o ia inapoi";

- faptul ca inainte de a intra intr-o intersectie in care nu au prioritate trebuie sa se asigure (de cel putin 10 ori) ca pana la linia orizontului in ambele directii nu se prefigureaza vreo urma de vehicul si ca pentru a fi sigure ca intrunesc aceaste conditii sunt dispuse sa astepte si doua-trei generatii fara sa dea semne ca ar vrea sa inainteze un pic;

- faptul ca schimba benzile de mers fara sa para ca observa ca mai esti si tu, din greseala, chiar in dreptul lor si ca nu ai unde sa ocolesti decat, eventual, sa incerci o cascadorie unica (prin definitie) de a trece printre rotile unui tramvai sau pe sub vreun camion;

- faptul ca de multe ori par incapabile de mai mult de doua miscari in acelasi timp, cum ar fi, sa zicem, sa se asigure, sa semnalizeze, sa ia de volan si sa schimbe viteza in acelasi timp. Woooooooooow, chiar e cineva capabil de asa ceva?!!? Sadly, but truly, yes;

- faptul ca nu pot parca lateral sau gara din putine miscari nici daca viata lor ar depinde de asta;

- faptul ca daca sinele scaunului ar merge pana sub volan, ele par ca si-ar dori, totusi, sa stea undeva pe bara din fata;

- strans legat cu punctul precedent: nu puteti sa ma contraziceti cand descriu pozitia (aproape aerodinamica) ca fiind crispata si cu spatarul neaparat la 90 grade (daca nu un pic lasat pe fata), mainile (ambele, eventual si barbia sau genunchii) pe volan si spatele care (culmea!) tot nu reuseste sa stea lipit de spatar, iar privirea ce incearca sa sfideze regulile fizicii conventionale, curbandu-se peste capota pentru a vedea exact cum intra asfaltul sub roti, fara sa ajute prea mult in situatiile cand exista macar o groapa pe sosea (si care trebuie, neaparat si neintarziat umpluta cu cel putin o roata), etc.

Daca pana acum nu a urlat nimeni "misoginul", inseamna ca am mai putini cititori pe blog decat sunt sanse ca ceea ce spun eu aici sa fie niste aberatii. Bineinteles, mai admit cel putin alte doua alternative: cei care citesc articolul sunt numai barbati sau publicul care "ma" citeste este mai cu picioarele pe pamant decat vreau eu sa dau de inteles.

Iar eu voi continua, totusi, sa argumentez si pe latura stiintifica. Ca sa nu ma chinui sa mai dau referinte sau sa uzez Gugalul, o sa citez din amintiri un studiu care spunea foarte clar si elocvent ca, asa cum multi stiu deja, creierele noastre (ale barbatilor si ale femeilor n.a.) functioneaza diferit. Barbatii folosesc mai mult o emisfera a creierului care este responsabila pentru localizarea in spatiu si alte chestii interesante care in trecutul nostru indepartat s-au dezvoltat pentru a reusi sa vanam, pescuim, etc, iar femeile folosesc mai mult cealalta emisfera care este responsabila pentru partea afectiva si alte lucruri poate si mai interesante care au legatura cu cresterea copiilor si activitati mai mult sau mai putin casnice (sa nu uitam, totusi, ca primele forme de organizare au fost matriarhatele). Daca nu ma credeti, va invit sa cautati si ce am zis despre creier and all that, si despre matriarhate.

Asadar, barbatii se descurca mai bine cu orientarea in spatiu si multitasking-ul (cel putin la volan), pe cand femeile se descurca mai bine sa exprime sentimente si sa citeasca schimbarile la nivel fizic sau psihic. Nu o spun eu, it's a fact! In rest, toate bune si frumoase: femeile pot fi la fel de buni lideri ca barbatii, se pot indeletnici cu tot tipul de activitati de la egal la egal, si isi pot intrece semenii fara probleme si fara diferente majore fata de omologii ce apartin celuilalt sex. Nu cred ca este sau ar trebui sa existe discriminare in aceasta privinta, nici intr-un sens, nici in celalalt.

I guess all I'm trying to say here, people, is that I would very much like to hear women stop debating this and accepting it as a fact: statistically, realistically and on a daily basis, a vast majority of women are poor or right down bad drivers. No doubt in my mind. And yes, it can all be in the eye of the beholder, but you name one point of view and I'll prove it that I'm still right.

Nu am nimic impotriva sa dati in continuare aceleasi examene, fara discriminari ca si barbatii, sa conduceti si sa va supuneti (sau sa incercati, macar sa va supuneti) acelorasi reguli de circulatie (ca pana acum), dar va rog eu, nu mai sustineti sus si tare ca sunteti pe picior de egalitate sau chiar ca ati conduce mai bine decat barbatii. Sa nu uitam un lucru: a nu face accident sau a nu face accidente grave nu inseamna ca sunteti un sofer bun (din punctul de vedere al fluidizarii circulatiei) asa cum faptul ca femeile sunt responsabile pentru unele din cele mai amuzante/terifiante manevre la volan nu spune ca sunt asi ai strazii, iar daca nu ma credeti, priviti cateva exemple, mai jos:

Ca sa fiu, un pic, si avocatul diavolului (again, no pun intended), o sa spun ca un lucru e mai mult decat sigur: sunt foarte putine sanse (aproape inexistente - cel putin la ora scrierii articolului aista) sa gasiti o soferita agresiva in trafic (am caracterizat stilul lor de condus ca fiind haotic, cu viteza excesiva, neatent, neglijent, extrem de greoi si incet s.a., dar nu agresiv), incomparabil cu numarul barbatilor ce tin cu tot dinadinsul parca sa demonstreze ca sunt niste bovine ce se vor a fi regii asfaltului, niste urangutani cu pretentii de profesori si cu dorinta negresita de a dovedi lucruri pe care nimeni nu le-a cerut sa le dovedeasca. Iar ca sa imi fac autocritica, recunosc faptul ca si eu ma incadrez uneori in categoria asta, desi lucrez de ceva timp sa dau jos din ceea ce multi cunosc sub numele de "road rage" (despre care o sa va povestesc intr-un articol viitor, deci fiti pe faza, nu pe nul, ca altfel ati dat de dracu'), deci urati-mi noroc sau succes, cum vi se pare mai potrivit.

In final o sa parafrazez o replica pe care am auzit-o (unde altundeva daca nu) intr-un film: macar femeile traiesc mai mult decat noi. (luata din contextul "nenorocitul ala, a imbatranit la fel ca si mine, dar nu isi arata varsta, pe cand eu cu toate cremele si arat de parca i-as fi mama. Eh, macar noi (femeile n.a.) traim mai mult." - citat mai mult sau mai putin exact).