Thursday, November 24, 2011

We live in a mad, mad world


Pentru cei care nu s-au nascut dupa '89, probabil ca va suna familiar titlul asta. Sper ca majoritatea isi vor aminti de comedia oarecum satirica de prin anii '60 pe care chiar am revazut-o relativ de curand si la care m-a dus cu gandul scena pe care am avut marea neplacere de a o vedea chiar azi, anume:

In Romania anului de criza 2011, oamenii se imbulzesc ca vitele si alte lighioane mult mai netoate, in valuri, sa...ce? Ghiciti? Sa dea bani la intretinere. In prima zi cand au fost afisate listele. Se calca in picioare (la propriu). Nu ai unde sa deschizi usa de ei.

WHAT

THE

FUUUCK?!

Astfel de scapatati m-as astepta sa vad numai la spitalele de glumeti, nu pe strada. Asta asa, ca sa demonstreze inca o data langa ce fel de creaturi convietuim, pentru ca, sa nu uitam, astia ne sunt vecini. Mda. Ma apuca tremuriciul. Diseara pun gratii la yala si ranforsez peretii cu bare de otel inoxidabil, dupa care sap un sant de aparare in jurul apartamentului si il umplu cu acid fluoro-antimonic (yeah, google it!), iar la final trantesc doi saci de nisip in fata usii si ma pun de paza cu shotgunu' (atentie, nu cu shogunu!).

Astia sunt "oamenii" care pe data de 2 ianuarie nu au pace acasa si somn in pat, daca nu se duc sa isi achite impozitele. Si pentru ce?! Pentru vreo sansa la a castiga o calatorie cu caricioplanul pe a 10-a luna a lui Jupiter? Pentru o sedinta de masaj cu nu mai stiu eu ce superstar (wannabe) porno, pardon, vedeta locala? Sau vreun pupic in basel de la mult-supraestimatul si prea putin indragitul Basexu'?

NU. Pentru a fi ei cu constiinta impacata si sa fie siguri ca nu au uitat. Probabil. Nu vreau sa incerc sa ii inteleg sau sa le inteleg motivele. Vorba cantecului de la Vacanta mare (pe vremea cand inca erau amuzanti - trebuie sa recunosc, mi-e dor de ei):

"Umbla vorba despre mine, verde-nrourat
ca sunt mult mai prost ca tine, prost si incuiat
Da ma doare sufletul, verde-nrourat
cand vad cat de prost esti tu, prost si incuiat

Refren : Dar vantu bate, apa trece, eu tot prost raman
E si grea e si nasoala viata de roman

Daca intri-n mintea mea, verde-nrourat
Mergi un an sa dai de ea, prost si incuiat,
Pe creier nu mi se pune, verde-nrourat
Nici o circumvolutiune, prost si incuiat"

Refren : Dar vantu bate, apa trece, eu tot prost raman
E si grea e si nasoala viata de roman"

Sau cam asa ceva. Deci oricum ar fi, as risca sa ma accidentez.

Eu zic asa: chiar daca sufera de Alzheimer, s-au inventat telefoane mobile, laptopuri, PC-uri si alte cele, toate cu remindere si cu tot ce iti trebuie ca sa nu mai uiti vreo zi de nastere a catelului, nelipsita plata a Domnului, sarcina trasata de liderul de partid ori dioptrie a ochelarilor de protectie, deci, la ce bun?!

It's beyond me! Dupa cum am zis: daca ma chinui sa ii inteleg, risc sa imi scrantesc creierul si sa nu mai pot dormi decat in cap. Deocamdata dorm bine si-nfundat pe cate o ureche.

Sper sa se intample vreo doua-trei chestii in urmatorii ani:
- astia pe care vi i-am descris eu aici sa moara inghesuiti in tramvai (sau sub el, mi-e indiferent), in lift sau intr-un spatiu bine determinat si care sa nu faca victime colaterale;
- cei care nu sunt incurabili sa isi dea seama cat de cretini si lobotomizati sunt si sa se schimbe (fat chance, I know);
- sa bage baietii in sistem informatic toata tevatura asta cu intretinerea ca sa pot sa o platesc online, sa nu trebuiasca sa mai vad la ce grade superlative se ridica neghiobia umana.

Vorba indianului: hiro!

PS: daca va intrebati ce cautam eu ca aurolacul pe la asociatie azi, o sa va satisfac curiozitatea si o sa va spun ca vroiam doar sa stiu cat e de plata (sa rezolv o trebusoara stringenta) si sa las citirea la apometre, dar am lasat-o...pe maine.

Wednesday, November 23, 2011

Pofta de viata


Nu sunt multe momentele astea in viata si nici nu vin la intervale scurte. Ba, mai mult, aproape de fiecare data vin in momente in care nu te astepti si nici nu au o legatura bine definita cu realitatea inconjuratoare. Deci atunci cand apar, singurul lucru care trebuie sa iti vina in minte este sa sarbatoresti in vreun fel, adica sa te bucuri cu adevarat de senzatie sau sentiment, pentru ca cel mai probabil nu te vei mai intalni cu el prea curand.

De unde a mai venit si asta intrebati? Pai, tocmai asta e: asa cum spusei adineaori, nu trebuie sa aiba un motiv. Poate am dormit bine azi-noapte sau poate ca s-a incrucisat luna cu carul mare la zenit si s-au aliniat cu copacul din fata stalpului portii, dar uite ca in dimineata asta mai-mai ca as canta "Wow, I feel good!", dar cred ca o sa ma limitez la a asculta melodia.



In rest, ce sa zic? Good things come to those who wait. Deci am asteptat, au venit, mai astept, sper sa mai vina. Iar asa cum spunea un bun prieten, trebuie sa ma mai si bucur de realizarile mele, ca nemultumit sunt si am fost destul de tot si de toate. Motive sa nu ne bucuram sunt la tot pasul, deci fac si eu ca Bruce Willis in Ultimul samaritean (desi situatiile sunt sensibil diferite) - parafrazand, bineinteles: "daca ies din asta cum sper, o sa dansez o giga". Si daca va intrebati ce e o giga, o sa apreciez gestul ca atunci cand gasiti raspunsul sa il postati si aici, ca sa imi dau seama ce am de facut.

Si ca sa fie tacamul complet, asta descrie perfect starea mea:


Anywho, cam atat am avut de spus despre asta.

Enjoy life!

Friday, November 18, 2011

eRDeeSh almost too good to be true


Mai tine cineva minte cand urlam, disperam, dadeam din picioare si ma dadeam cu fundul de pamant acum cativa anisori pentru ca nu reuseam sub nicio forma sa ma conectez si eu la matrita, sa ma bag in sufletul internetului, sa rup latimea de banda cu downloadul sau sa fac un radio sant cu toti prietenii mei (aia multi)? Daca nu, nevermind, daca da, atunci a sosit momentul sa fac un fel de drept la replica si pentru aceasta firma.

Din nou (ca si in cazul Bloggerului si al Chrome-ului), imi pastrez dreptul sa arunc cu pietre in ei chiar incepand cu acest articol, deci sa nu se inteleaga ca ii iau in brate si ii pup cu foc, adica ma intorc asa, la 180 de grade de parca as fi facand parte din clasa politica.

Deci, asadar si in concluzie, sa incepem. Cu ce? Cu inceputul. Eu avut nevoie conexiune internet. Facut cerere acu' nu mai mult sau mai putin de 2 zile la RDS. Venit baietii si instalat internet + cablu + telefon ieri seara. Am fost prea rapid? Let me say that again: a doua zi dupa ce am facut cererea de conectare, eram conectat. Simt nevoia sa fiu eu surprins in locul vostru si sa zic: "WHAAAAAAT?!!"

Nu, asa ceva nu se poate! Sa dureze aproximativ 36 de ore pana la conectare?! Damn! Cred ca tre sa vad faza asta in reluare, pe canalul de stiri ale cartierului. Si, totusi, este adevarat. De la o firma unde masurai timpul dintre cerere si conectare cu ajutorul planurilor cincinale (sau uneori chiar cu kalendele grecesti - cunoscatorii stiu despre ce vorbesc), s-a ajuns la performanta asta aproape demna de cartea recordurilor?!

De ce "aproape" demna de cartea recordurilor? Pai, din doua motive. Permiteti sa elaborez:
1. pentru ca se putea si mai repede (ideal, chiar imediat sau in aceeasi zi, de ce nu?)
2. pentru ca nu mi-au lasat si toate echipamentele de care aveam nevoie, namely: decodor digital, decodor HD, cilifon fix si dongle USB wi-fi.

Mda, asta e chiar naspa. Not quite there yet. Tot tre sa astept pana da Domnu' sau dracu' sa mai aduca baietii niste decodoare, cilifoane si dongle-uri. Poate nu am fost suficient de clar: that sucks! DAR macar ma pot bucura deja de intre net, (cablu de) telefon si de semnal TV olog. Pardon, analog.

Adevarul ca nu ma conectez la internet, cablu si telefon in fiecare luna, dar daca ar reusi sa imbunatateasca si aprovizionarea cu echipamentul necesar, o sa le mai aloc un articol si nu o sa ii mai laud doar cu jumatate de masura. Promise.

Blog review

I don't know about you, but I think it was high time for a new post. Yes, I've been thinking about writing an article for a while, if not for a better reason, then because I really miss that accomplishment feeling you get once you posted it and it's out there, for everyone or no one to see. So what is this one about, you may ask. Well, not much and everything. I will ramble on about this blog itself. Sort of.

I noticed most people don't really care about my poll. Maybe I haven't advertised it enough or well enough. I mean, com'on, only 3 votes?!! Punaise! That's hardly something to take into account. And I know for a fact that more than 3 people are actually reading this friggin' blog. So let's go people! Hit that poll like there's no tomorrow. Help me make a decision, or at least make it difficult for me to make a decision!

Let's see...what else? I added a couple of songs that I like on the side bar, just to give people a bit of entertainment (as if my articles weren't enough - sigh and rolling eyes) while they read, or give them an idea about what the heck I'm listening to these days, or how Ciutacu would put it: "what the genius likes" (I'm not that egocentric...but I like to think I could be). No feedback, no comments, no suggestions. Nothing!

So far, no complaints about the eMAG banners. Not that many clickthroughs either, not a single purchase. Too bad. I'll keep them...at least for a while.

Hope you appreciate the revolver map. I know I do! Looking forward to the day I will land on the blog page and see that globe swarmed with hits, but I will not post any porn movies just to get there so I think I might have to wait for a while...

No people brave enough to register as my friends on the blog. Guess that one is one step out the door...I give it to the end of the year and then it's gone baby, gone.

Oh, yeah, almost forgot: if you missed this one too, then you'll be surprised to find out that I have recently decided that I am proud to represent this nice (but mostly poor) region of the country. After all, I am now a citizen (no, not Kane), so no reason not to show it off.

And that's about that. Fresh post, just for you. OK, OK, for me too...but don't tell anyone I said that.

Peace and light! (heard that's what Ashton Kutcher is using these days on Twitter - good thing you can't see me rolling on the floor laughing)